Lana Del Rey. ♥

Deşi alţii o consideră o ciudată, eu o consider genială , frumoasă şi talentată ♥ . Oricum, de hateri nu o să scăpăm niciodată. Sincer, chiar nu mă interesează ce zic alţii despre ea . Eu o ador ♥

Speranta.

Prima bătaie de ceas anunţă miezul nopţii. Un chicotit de aude din întuneric. O rază albă sparge bezna. Lacătul sorţii este spart de o clipă ce sfidează lumea. O clipă într-un copil prea inocent pentru o lume ca a noastră.Păşeşte uşor pe asfaltul negru. În urma ei lasă un alt ecou.Priveşte în jur, zâmbind. E o fetiţă cu ochii verzi, cu părul negru ondulat ce îi stă răsfirat pe umeri. O rochiţă verzuie, cu buzunare umplute de vise îi acoperă corpuşorul mic ce pare fragil.Nu e nimeni. Mai zâmbeşte odată, apoi chicoteşte mai tare ca data trecută.Un câine îşi ciuleşte urechile, încercând să audă ceva. Nimic. Linişte.Cu un pocnet încet din degete, trupul fetiţei saltă în aer, rămânând aşa. Păşind prin aer ca pe asfaltul rece, pantofiorii fetiţei o duc mai departe, oarecum zburând.Ea nu e în lumea noastră doar ca să se plimbe. Visele din buzunăraşele ei nu sunt acolo degeaba. Merge mai departe prin aerul rece, ajungând în dreptul unei case. Intră pe fereastra întredeschisă. În cameră, pe pat, stă un copil ce plânge. Micuţa fiinţă-i atinge obrazul firav, apoi scoate un vis din buzunar, suflându-l spre băieţelul din pat. Acesta zâmbeşte, privind în jur. Acum, neştiind totuşi de ce, era sigur că problema dintre părinţii lui se va rezolva. Micuţa pleacă mai departe. În următoarea casă, este un bătrânel. Trăieşte cu dorinţa să-şi mai vadă măcar odată fata plecată în altă ţară. Fetiţa-l priveşte dulce, stând în fotoliul din faţa acestuia. El nu o vede. Ea se ridică, atinge obrazul bătrânului, mai scoate un vis din buzunărel şi-l suflă spre el. Apoi pleacă… Şi merge aşa, prin toate casele, într-o singură noapte. Ea îi ajută pe cei ce cred în existenţa ei şi n-au încetat să-şi dorească lucruri mărunte ce i-ar face fericiţi, rugându-se pentru aceştia.Cei cu inimile negre o reneagă, ea neavând atunci puterea să facă ceva pentru ei. Şi de ce credem în ea ? Ce este ea, mai exact ?E visul ce odată şi-odată speri să se-mplinească. E încrederea că va fi mai bine. E iubirea dăruită oricărei făpturi. E magia omniprezentă în viaţa noastră. Ea e speranţa. Şi va fi mereu alături de noi, pentru că  speranţa nu moare niciodată. Şi ştiţi ce s-a întâmplat cu acele două făpturi, din miile ce au urmat ?Băieţelul a avut parte de o familie din nou unită, iubirea reîncadrându-se în tiparele vieţii sale ; armonia fiind mereu prezentă.Fiica bătrânelului, ce acum avea o familie, s-a întors acasă la tatăl ei. Dar nu doar în vizită, ci ca să rămână. Bătrânelului i-a fost oferită o viaţă pe deplin fericită, alături de fata lui, soţul ei şi micii îngeraşi ai ei. O fetiţă ca turta dulce şi un băieţel ce zâmbeşte mereu.Cu timpul, visele tuturor celor credincioşi s-au împlinit. Pentru că Dumnezeu dăruieşte un zâmbet tuturor. Iar speranţa oferă uneori mai mult decât ne-am fi dorit noi vreodată, mai mult decât ne-am permite nouă înşine să cerem. Nu uitaţi : Speranţa nu moare niciodată, chiar de uneori e mai greu să o păstrezi vie !

Melancolie.

Şi ce faci când vrei să suni pe cineva, să-i spun ce ai pe suflet şi să-ţi dea un sfat, orice, şi ai agenda „ goală ” ? Până şi cei care te sunau în noapte plângând îţi dau acum cu ocupat, că doar de, şi-au rezolvat problemele şi au viaţa lor, sunt fericiţi. Ce ai putea să faci ? Nimic. Rezişti şi îţi repeţi că „Toate trec bă, dă-le dracu !”.Însă uite că într-o zi cedezi şi sunt lângă tine DOAR persoanele pe care le ştii de 2 luni, persoane care nu au idee de ce plângi şi ce fel de suflet, personalitate ai.. Persoane care sunt sincere când te întreabă „Ce păţişi Aliuţa?” sau când te roagă cu ochii mari „Linişteşte-te…” sau „Spune-mi ce ai, te rog. Nu vreau să mai fi aşa.. Unde e Aliuţa aia mică şi energică ?” … Persoane de la care nu te aşteptai…Persoane care îţi spun până şi cele mai ruşinoase lucruri făcute, ştiind şi având încredere că n-o să le judeci.. Apreciez persoanele astea şi sper să se simtă atunci când îmi vor citi postarea.Cum aş putea să reacţionez când văd că persoanele care-mi spuneau „O să-ţi fiu mereu alături când ai nevoie, crede-mă. Eşti prietena mea micuşă , etc etc..”, au plecat şi nici nu şi-au întors privirea ? Ce aş putea să fac când persoanele cele mai importante din viaţa mea îmi spun „TE-AI SCHIMBAT !!” , însă mie mi se pare că ele-s schimbate.. Ce ar fi de făcut ? Mi se pare că-i pierd pe toţi, pe rând, şi nu am ce să fac.. Nu pot să mai „lupt”, nu mai pot fizic.. E greu, toate-s grele acum, toate în acelaşi timp şi sub acelaşi raport, toate, toate, toate...„Toate-s vechi şi nouă toate..”Eu sunt la fel..Poate puţin mai sinceră, mai realistă, mai copilăroasă… Puţin din toate; însă aşa am fost mereu. Mereu o să fiu aşa. Nu pot să fiu ceea ce nu mă reprezintă..Am un gol în suflet şi nu pot să-l hrănesc cu dor, cu sentimente şi neîncredere. Are nevoie de dragoste, înţelegere şi încredere…Dar de unde încredere ?

Oh . . . IT’S NOT THE END !

Am tot amânat acest moment, dar trebuie să-l înfrunt, corect ?
Pe data de 18 noiembrie am fost la cinematograf  la ” The Twilight Saga Breaking Dawn part 2 ” şi tot ce pot sa mai spun este . . . ’ Fantastic ’. 

Oh, Doamne . . . începutul filmului mi-a dat bătai de cap. Când am văzut numele actorilor pur şi simplu. Tot filmul m-a ţinut cu sufletul la gură. Doamne ce drăguţi au fost Edward şi Bella ca părinţi. Cât mi-a plăcut scumpetea de Renesmee. Şi faza cu Jacob si Bella şi faţa lui Edward. . . dar şi-a luat-o  bine de tot Jake. Hahaha . . revanşa pentru cei 4 ani de zile in care i-a făcut zile fripte lui Edward. Pot spune că am mare respect pentru Tanya care s-ar fi luptat fără urmă de îndoială cu Volturii pentru Irina care a făcut marea greşeală. Mi-a placut casa. Bună treabă Esme !

Aro. . . râsul lui (de nebun) pe mine m-a ‘ înfricoşat ’ puţin adica, ce-i cu râsul ăla oamenilor ? ( Felicitări actorlui . . . bun actor ! ) 

Când am vazut că Alice si Jasper au plecat şi întâlnirea cu avocatul acela m-am pierdut de tot în lumea Twilight.Oh. . . era să uit de întâlnirea lui Charlie cu Bella si Nessie ’ (nu monstrul din  Loch Ness , ci Renesmee), a fost foarte emoţionată.Şi nu pot să nu remarc mutra lui Charlie cand s-a dezbrăcat Jake. - :)) - Când  s-au strâns  toţi vampirii m-am tot întrebat unde sunt românii şi POCK ! Vârcolacii  îi urmăreau (eram sigură că pe români ) şi hahaha nu i-au prins. Nu pot să nu remarc accentul destul de bunicel al actorilor care i-au interpretat pe Ştefan şi Vladimir. Bravo băieţi ! Şi vine ziua bătaliei şi Volturii îşi i-au armata aceea formată din toţi italienii lor şi vin la clanurile noastre. Puff !Vârcolacii vin şi ei în ajutorul vampiraşiilor noştrii (Alpha Jacob / Sam ) şi . . . vine Alice ! Yeeey. Se duce la Aro şi îi arată viitorul şi Guess what ? Bataieee ! Şi vine faza în care isbucnesc în plâns. No comment !Carlisle, Jasper, Seth, Leah Doamne . . . lacrimile curgeau şiroaie pe faţa mea şi prietena mea zicea că  , citez ”Carlisle a ‘căzut’  triunfator ” şi mie îmi venea să-i dau cu ceva în cap. La naiba. Când am auzit urletele lui Esme si lui Alice . . . sau când am văzut că Edward şi Esme erau aproape să cadă acolo. . .sau când Bella i-a spus lui Jacob să aibă grijă de Renesme, dar pot spune că mi-a placut  să-l văd pe Aro şi pe Jane aşa de dărâmaţi (ca să spun aşa ). 

Dar BOOM ! De fapt . . . 

‘Sfârşitul’ a fost aşa de emoţionant, abia mă oprisem din plâns dar . . . am început din nou. Să revăd tot ce s-a întâmplat în aceşti 5 ani m-au facut să plâng foarte tare. 

Poate că sunt exagerată dar nu îmi pasă, am copilarit cu filmul ăsta. De la 13 ani (prin 2010 ) am urmărit seria. Am fost fană şi nu numai pentru actori ci pentru toată această poveste, această serie magnifică care ne-a încântat din 2008 până în 2012 şi ne va mai încânta ani de acum. NU ESTE SFÂRŞITUL. 

Aşa că Twilight va rămâne în sufletele noastre pentru mult timp de acum în colo.

Seria asta a început era vampirilor !Aplauze pentru regizorii filmului (Catherine Hardwicke, Chris Weitz, David Slade şi Bill Condon ). 

Personajele : 

Bella, Edward, Jacob, Renesmee, Alice…., toate personajele mi-au plăcut şi au avut locul bine definit, nu au fost nici în plus nici lipsa nu am dus-o. 

Aş mai continua să spun ce mi-a plăcut la serie dar oricum la un cuvant aş ajunge : TOT . 

Hey there !

I’m baaack . Ohh, bloguleţ, cititori, prieteni. Mi-a fost dor de voi. Ştiu că n-am mai postat de mult, dar n-am mai avut timp cu tezele astea, progarmul meu a fost foarte încărcat şi când mă gândesc că pe 3 decembrie mai dau o teză la matematică şi nici nu ştiu dacă o să fac marea cu sarea, având în vedere că fac matematica cu o profă destul de severă care nu prea explicăăăă. Eh, voi vedea eu.